Publications
Pentru română, vă rugăm mai jos
Fair trade art (no.1, quarterly, November-December 2011 – January 2012)
Romanian contemporary artists Radu Belcin, Dragos Burlacu, Francisc Chiuariu, Lucian Muntean, Flavia Pitis, Bogdan Rata, Aurel Tar have lately started to become known on international art market; their art market shares, as they are registered on the Romanian art index (indexulpieteidearta.ro) or international ones (artprice.com), range between 1,800 and 6,500 euro.
The art works presented in this catalogue belong to the small-sized category and come from limited author series or particular sequences of works preparing their important art pieces which made them acknowledged. Therefore, the prices range into two scales: the former beginning with 200 euro and reaching 800 euro and the latter drawing up from 800 to 1,200 euro.
This type of art works of small size, specific to the artist’s studio, to their experiments or their creative laboratory, are transactioned in this category of ”antechamber price”. This price does not influence the artists’ consolidated market shares but sure enough permanently synchronises with them.
Both the sizes and the prices of these art works make them uncomplicated to transport, effortless to integrate in any exhibitional areas and definitely easier to purchase and invest at low and medium level.
///////////////////////////////////////////////////
Fair trade art (nr.1, trimestrial, noiembrie-decembrie 2011 – ianuarie 2012)
Artiştii contemporani români Radu Belcin, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Lucian Muntean, Flavia Pitiş, Bogdan Rața, Aurel Tar au început să fie cunoscuţi internaţional, iar cotele lor, aşa cum sunt listate pe indexul pieţei româneşti de artă (indexulpieteidearta.ro) și pe cel al pieței internaționale (artprice.com), sunt cuprinse între 1.800 şi 6.500 de euro.
Lucrările de artă prezentate în acest catalog sunt din categoria pieselor de mici dimensiuni, lucrări rare dintre seriile de autor sau care au pregătit într-un fel sau altul lucrările lor importante care i-au făcut cunoscuţi. Prin urmare preţurile sunt încadrabile în două categorii: una cuprinsă între 200 şi 800 de euro şi alta între 800 şi 1.200 de euro.
Genul de lucrări specifice atelierului, zonelor de experiment ori de laborator, de dimensiuni reduse, sunt tranzacţionate în această categorie de preţ „de anticameră”, care nu influenţează cotele consolidate ale artiştilor, însă desigur se acordează în permanenţă cu ele.
Dimensiunile acestor opere de artă le fac să fie mai uşor de transportat și de integrat în orice zonă de expunere iar preţurile acestora le fac atractive din punct de vedere al achiziției dar și al investiției la nivel mic şi mediu.
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Colouring the Grey – State of Mind
Identitatea tranziției
Proiectul curatorial “Colorând griul – Al doilea val de artişti contemporani emergenţi români” prezentat pentru prima dată în cadrul secţiunii Special Projects a Bienalei de artă contemporană de la Moscova 2011 deschide o suită de expoziţii prin prezentarea artiştilor emergenţi români în spații culturale internaționale. Următoarea destinație a proiectului, Tel Aviv (noiembrie-decembrie 2011), aduce o abordare ce urmărește aprofundarea unui anumit aspect conceptual al proiectului: „Colorând griul – Starea de spirit”.
Această nouă expoziție, „Colorând griul – Starea de spirit”, este o privire asupra identității est-europene aflate în tranziție. Conceptul identității uniformizate, pierdute, regăsite, reconcepute configurează în arta contemporană românească noi caracteristici specifice după o tranziție de peste 20 de ani. La fel ca și culorile fațadelor de blocuri ori ale clădirilor spațiilor publice, și stările de spirit încep să iasă din zona de gri a nedeterminării ori a confuziilor. Tranziția generează firesc starea mentală a griului care începe acum să se coloreze prin idei precizate și concepte clare, în contextul actual „purificate” de culoare.
Regimul comunist a privilegiat alcătuirea unei identități a clasei muncitoare construită prin uniformizarea altor categorii sociale. De cele mai multe ori forțarea acestei construcții sociale a generat ca prim pas pierderea unei identități și, odată cu pierderea personalității, uniformizarea la scară largă a societății.
Aceste salturi identitare în istoria recentă au generat mai multe „generații de sacrificiu” în deceniile ‘70, ‘80, ’90, care s-au confruntat cu parcurgerea unor realități și probleme ale unui prezent mereu întârziat, în timp ce viitorul rămânea mereu neprogramat. Realitatea era întotdeauna în altă parte, iar raportarea se făcea la modele occidentale de succes, dar deja consacrate și depășite. Fiecare „generație de sacrificiu” ajungea în momentul de maturizare să conștientizeze eșecul idealurilor generațiilor precedente și neputința de a le atinge pe cele proprii.
Identitatea Estului Europei este construită de aceste generații de sacrificiu care au ars diferite etape pentru a umple goluri de civilizație (culturale, economice etc.). Aceste arderi au condus către incertitudini și definiri mereu provizorii ale identităților, atât la nivel personal cât și colectiv. Un exemplu concludent în România îl reprezintă în Epoca de Aur migrația forțată a locuitorilor de la sat către oraș, de la o cultură bazată pe comunitatea rurală la una urbană, industrială, de bloc.
Identitățile provizorii s-au perenizat și ca atare au adus o confuzie identitară pe mai multe straturi. Din punct de vedere formal, acest proces apare sugerat în artele vizuale de după 1989 ca o lipsă a portretului și o ascundere a elementelor feței în compozițiile figurative. Aceste discursuri artistice devin specifice expunerii identității în prezentul estic.
Aceste aspecte complexe ale preocupări legate de identitate pot fi observate în reprezentările din arta contemporană românească recentă ca mecanism de redare a portretului, prin ștergerea totală ori parțială a elementelor anatomice ale feței. Fără ochi, nas, gură un portret devine un suport al oricărei imagini sau individualități.
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Colorând griul/Colouring the grey cuprinde în 240 de pagini bogat ilustrate lucrările a şapte artişti vizuali români care şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei artei contemporane din România ultimilor cinci ani. Însoţind un proiect selectat în cadrul Bienalei Internaționale de Artă Contemporană de la Moscova din 2011, albumul este o lectură obligatorie pentru toţi cei interesaţi de tendinţele artei româneşti actuale şi de modul în care acestea sunt asimilate de scena artistică internaţională. Volumul – apărut în format bilingv RO/EN – conține conceptul proiectului curatorial și șapte studii dedicate operelor artiștilor, alături de o selecție a corespondenței dedicate alcătuirii proiectului și de o secțiune de scurte biografii. Cartea oferă o generoasă inventariere a operelor celor șapte artiști români contemporani, fiind ilustrată cu peste 350 de reproduceri color.
Colorând griul/Colouring the grey este rezultatul a cinci ani de căutare, documentare, monitorizare şi promovare a celui de-al doilea val de artişti contemporani emergenţi din România, aşa cum îi numeşte curatorul proiectului, Cosmin Năsui, în prezentarea volumului. Pornind de la succesul şcolii realiste a griurilor din Europa de Est, proiectul îşi propune să inventarieze, să comenteze şi să pună în context opera a şapte artişti contemporani români care au abordat griul în lucrările lor: Ana Maria Micu, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Cătălin Petrişor, Bogdan Raţă, Aurel Tar, Bela Zoltan.
Griul poate fi considerat o caracteristică a artei contemporane româneşti, precum şi o culoare de tranziţie de la comunism la capitalism, o stare de spirit dominată de confuzie, un simbol al întregii societăţi, în căutarea identităţii. Această preferinţă denotă o alegere justificată în contextul în care arta contemporană are şi un rol antropologic, devenind astfel un rezervor de amintiri, o arhivă şi un refugiu prin care istoria vorbeşte şi artiştii se implică activ în societate.
Proiectul Colorând griul – Al doilea val de artiști contemporani emergenți români („Colouring the Grey. Second wave of Romanian contemporary emerging artists”) a fost selectat în cadrul secţiunii Special Programs a celei de-a patra ediții a Bienalei Internaționale de Artă Contemporană de la Moscova (22.09-30.10.2011), de către curatorul Peter Weibel și comisarul Joseph Backstein.
Adresabilitate: pasionaţi de artă & cultură vizuală, jurnalişti culturali, curatori, galeriile de artă, studenţi/profesori din domeniul artelor plastice etc.
Alte detalii:
| ISBN-13 | 9789731984711 |
| Anul aparitiei | 2011 |
| Editura | Vellant |
| Dimensiuni (LxIxG) | 21 x 29.7 x |
| Legare | Paperback |
| Nr. pagini | 240 |
