Colouring the Grey – State of Mind
Identitatea tranziției
Proiectul curatorial “Colorând griul – Al doilea val de artişti contemporani emergenţi români” prezentat pentru prima dată în cadrul secţiunii Special Projects a Bienalei de artă contemporană de la Moscova 2011 deschide o suită de expoziţii prin prezentarea artiştilor emergenţi români în spații culturale internaționale. Următoarea destinație a proiectului, Tel Aviv (noiembrie-decembrie 2011), aduce o abordare ce urmărește aprofundarea unui anumit aspect conceptual al proiectului: „Colorând griul – Starea de spirit”.
Această nouă expoziție, „Colorând griul – Starea de spirit”, este o privire asupra identității est-europene aflate în tranziție. Conceptul identității uniformizate, pierdute, regăsite, reconcepute configurează în arta contemporană românească noi caracteristici specifice după o tranziție de peste 20 de ani. La fel ca și culorile fațadelor de blocuri ori ale clădirilor spațiilor publice, și stările de spirit încep să iasă din zona de gri a nedeterminării ori a confuziilor. Tranziția generează firesc starea mentală a griului care începe acum să se coloreze prin idei precizate și concepte clare, în contextul actual „purificate” de culoare.
Regimul comunist a privilegiat alcătuirea unei identități a clasei muncitoare construită prin uniformizarea altor categorii sociale. De cele mai multe ori forțarea acestei construcții sociale a generat ca prim pas pierderea unei identități și, odată cu pierderea personalității, uniformizarea la scară largă a societății.
Aceste salturi identitare în istoria recentă au generat mai multe „generații de sacrificiu” în deceniile ‘70, ‘80, ’90, care s-au confruntat cu parcurgerea unor realități și probleme ale unui prezent mereu întârziat, în timp ce viitorul rămânea mereu neprogramat. Realitatea era întotdeauna în altă parte, iar raportarea se făcea la modele occidentale de succes, dar deja consacrate și depășite. Fiecare „generație de sacrificiu” ajungea în momentul de maturizare să conștientizeze eșecul idealurilor generațiilor precedente și neputința de a le atinge pe cele proprii.
Identitatea Estului Europei este construită de aceste generații de sacrificiu care au ars diferite etape pentru a umple goluri de civilizație (culturale, economice etc.). Aceste arderi au condus către incertitudini și definiri mereu provizorii ale identităților, atât la nivel personal cât și colectiv. Un exemplu concludent în România îl reprezintă în Epoca de Aur migrația forțată a locuitorilor de la sat către oraș, de la o cultură bazată pe comunitatea rurală la una urbană, industrială, de bloc.
Identitățile provizorii s-au perenizat și ca atare au adus o confuzie identitară pe mai multe straturi. Din punct de vedere formal, acest proces apare sugerat în artele vizuale de după 1989 ca o lipsă a portretului și o ascundere a elementelor feței în compozițiile figurative. Aceste discursuri artistice devin specifice expunerii identității în prezentul estic.
Aceste aspecte complexe ale preocupări legate de identitate pot fi observate în reprezentările din arta contemporană românească recentă ca mecanism de redare a portretului, prin ștergerea totală ori parțială a elementelor anatomice ale feței. Fără ochi, nas, gură un portret devine un suport al oricărei imagini sau individualități.
Colorând Griul – Starea de spirit
ISBN | 978-973-1984-76-6 |
Year | 2011 |
Publishing house | Vellant |
Dimensions (LxIxG) | A5 |
Binding | Paperback |
No. pages | 126 + 4 |
Inside paper | DCM 130 gsm, 4+4 |
Cover | DCM 300 gsm, 4+0, matte plastified, selective UV varnish |
Language | English, Romanian, Hebrew |