pentru română, vă rugăm mai jos

Roumanie, les artistes contemporains à Paris – Origin’Art
Curateur : Cosmin Nasui
Artistes : Radu Belcin, Dragos Burlacu, Francisc Chiuariu, Flavia Pitis, Aurel Tar
Exposition : 8 juin – 15 juillet 2012
Vernissage : le 8 juin, 19h-21h
Dorothy’s Gallery
27 rue Keller 75011 Paris
Horaires : mercredi à samedi, 13h-19h ; mardi et dimanche, 16h-19h.

Le Centre Américain pour l’Art, Dorothy’s Gallery, hébergera en juin et juillet 2012, une exposition de peinture de cinq artistes roumains, réunis sous le nom « Origin’Art ». Ce thème se propose de mettre en évidence les particularités de chaque artiste, sur le fond commun de l’histoire politique et sociale de leur Roumanie natale, de surprendre la partie d’originalité et celle de l’influence du milieu culturel et sociopolitique spécifique au développement de chacun d’entre eux.

Plus de vingt ans après la scission entre art et propagande idéologique, l’art de L’Europe de l’Est cherche son discours global porteur d’une identité post communiste.

L’art contemporain se définit désormais par une dimension universelle et n’est plus soumis aux empreintes nationales ou régionales. Néanmoins, les artistes continuent à nourrir leur authenticité de ressources locales.

Avant la globalisation, la propagande politico-idéologique a fonctionné comme lien entre les histoires locales de l’Europe de l’Est. Le passé récent s’est traduit dans l’art en réécrivant même parfois des histoires plus anciennes. Ce type d’infiltration de l’histoire dans l’art est caractéristique pour les régimes dictatoriaux ou communistes.

La plus grande difficulté artistique du nouvel Est, après avoir brûlé les différentes étapes stylistiques de l’Ouest, a été de se réconcilier avec sa propre histoire. Cette période ardue a été surmontée grâce à la réalisation d’œuvres d’art qui parlent de l’histoire récente avec une frénésie qui frise l’obsession. Plongé dans le temps, le présent de l’art contemporain roumain quitte discrètement la remémoration des souvenirs communistes. Au bout de vingt ans, l’art du nouvel Est ne parle plus au passé : cette nouvelle zone de préoccupation montre, sans l’or de la gloire, diverses facettes de la réalité quotidienne en investiguant les formes de la beauté actuelle dépourvue d’idéalisation.

Les artistes contemporains roumains Radu Belcin, Dragos Burlacu, Francisc Chiuariu, Aurel Tar, Flavia Pitiș s’arrêtent sur les détails des interactions locales et des mixages culturels issus de la globalisation.

Projet soutenu par l’Institut Culturel Roumain de Paris

Organisateurs :
Dorothy’s Gallery – Le Centre américain pour l’art,
Nasui collection privé & galerie,
Ditcomm

Partenaires : Best Communication Media-clockwise translations, Illy Roumanie
Partenaires media 
: Modernism.ro, Radio România Internațional

__

Informations partenaires & Contact

Institut Culturel Roumain
L’Institut Culturel Roumain fait la promotion de la culture roumaine en Roumanie et à l’international et a pour mission l’augmentation de la visibilité des valeurs culturelles roumaines dans le monde.

www.icr.ro/paris

Nasui, collection privé et galerie
Nasui, collection privé et galerie
est un opérateur culturel qui a pour mission de faire circuler sur le marché et la scène nationale et internationale de l’art, des artistes roumains prometteurs, rigoureusement choisis et qui voient ainsi leur côte sensiblement augmentée. Nasui, collection privé et galerie encourage la transparence sur le marché de l’art roumain en mettant en lumière les efforts entrepris par certaines galléries privées (comme Anaid Art Gallery, AnnArt Gallery, Victoria Art Center, Atelier 030202, D’Acona Budis ou Galeria Calina) mais aussi le travail des maisons de ventes aux enchères Artmark ou Quadro. Tous ces acteurs du secteur artistique apportent leur contribution dans la promotion d’artistes de valeur et dans la mise en place de projets et de programmes d’art contemporain roumain.
www.cosminnasui.com

Dorothy’s Gallery – Le Centre américain pour l’art
Dorothy‘s gallery associe des artistes émergents de l’art contemporain, à des artistes primés, exposant dans les musées, les grands centres culturels internationaux. Des partenariats avec des entreprises, des ambassades, centres culturels, galeries et groupements d’artistes…permettent à dorothy‘s gallery de rapprocher des artistes de tous pays, tous horizons culturels et générationnels.
www.americancenter-arts.com

 

/////////////////////////////////////////////////////

România, artiști contemporani la Paris – Origin’Art
Roumanie, les artistes contemporains a Paris -Origin’Art
Curator : Cosmin Năsui
Artiști : Radu Belcin, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Flavia Pitiş, Aurel Tar

Expoziție: 08 iunie – 15 iulie 2012

Vernisaj : 8 iunie, 19:00 – 22:00
Dorothy’s Gallery
27, rue Keller, 75011 Paris

Orar: de miercuri până sâmbătă, de la 13:00 la 19:00; marţi şi duminică de la 16:00 la 19:00

Centrul American pentru Artă Dorothy’s Gallery va găzdui în lunile iunie şi iulie ale acestui an o expoziţie de pictură a 5 tineri artişti români, reuniţi sub titlul “Origin’Art”. Această temă doreşte să scoată în evidenţă individualităţile fiecăruiartist, pe fundalul comun al istoriei politice şi sociale a României lor natale, să surprindă care este partea de originalitate şi care este parte de influenţă a mediului cultural şi socio-politic în care se dezvoltă fiecare dintre artiști.

Statement

La mai bine de douăzeci de ani de la desprinderea artei de propaganda ideologică, arta Europei de Est își caută discursul global care să o caracterizeze ca identitate post comunistă.
Arta contemporană are caracter de universalitate fără a mai fi pusă sub însemnele naționale sau regionale. Cu toate acestea artiștii își hrănesc autenticitatea universalității din resursele locale.
Ante-globalizare, propaganda politică ideologică a funcționat ca verigă de legătură între istoriile locale ale Europei de Est. Istoria recentă s-a tradus în artă și uneori a rescris chiar istoriile mai vechi. Acest tip de infuzie de istorie în artă este  caracteristică regimurile dictatoriale ori comuniste.
Cea mai mare dificultate a artei noului Est, după ce a ars etapele stilurilor vestice, a fost să se împace cu propria istorie. Acest lucru destul de dificil a fost realizat prin lucrări de artă care vorbesc despre trecutul recent cu o înverșunare dusă la obsesie. Scufundat în timp, prezentul artei românești contemporane își încheie discret rememorarea amintirilor comuniste. După douăzeci de ani, arta noului Est nu mai vorbește la timpul trecut. Estetica imediatului banal, perisabil este imortalizată în imagini picturale. Această zonă de preocupare prezintă feţe ale realităţii cotidiene privite fără aurul gloriei, investigând în particular forme ale frumosului prezent neidealizat.

Artiștii contemporani români Radu Belcin, Dragoș Burlacu, Francisc Chiuariu, Aurel Tar se opresc asupra detaliilor interacţiunilor locale şi mixajelor culturale ale globalizării.

Globalizare estică

Istoria este scrisă și pictată de învingători. Estul European este acomodat cu acceptarea imaginilor învingătorilor, de aceea este atât de preocupat apoi de fenomenul demitizării. Radu Belcin tratează convenția imaginii generice a Conducătorului care are deasupra mâna destinului iar dedesubt alinierea maselor. Globalizarea transformă imaginile culturii de consum în noile personaje istorice cu carisma populară. Conceptele istoriei globalizate îl înlocuiesc pe conducătorul suprem cu Pinochio.
Cadrul acestei cercetări vizuale este tratat în clarobscur. Plăcerea umbrelor lungi care se prelungesc în fundal, strălucirile de lumină precum ale spoturilor proiectate scenografic alcătuiesc atmosfera ce conduce realitatea într-o lume de vis sau de coșmar.

Living Statues & Ceauşescu, idolul gadget-vintage-glamour contemporan

Dragoș Burlacu descoperă că sângele scurs din instalaţia istoriei este colorat după caz în roz sau alte culori fluorescente. Asta pentru că istoria e cool iar miturile sunt reciclabile ca icon-uri vintage. Iar dacă Ceauşescu ar mai fi încă în viaţă, ar fi pe coperta revistelor glossy fără să impună acest lucru. Pentru că idolul-dictator a avut o viaţă cu excentricităţi de rockstar, acestea fac din el acum un produs uşor de vândut.
Cultul lui Ceauşescu a fost creat prin controlul tuturor artelor dirijate dibaci într-o singură direcţie. Aşa se face că puterea imaginii lui Ceauşescu constituie o atracţie specială mai ales ca icon pop sinonim cu forţarea începuturilor civilizatiei urbane moderne ”la bloc”. Paradoxul face ca, reprezentarea altădată obligatorie a lui Ceauşescu în toate artele, să fie acum o alegere deliberată a creativilor contemporani ce l-au transformat în stencil şi graffiti pe blocurile gri.

Istoria ca o rețea

În ”Reţele”, Francisc Chiuariu amestecă citate de opere clasice cu personaje politice, personaje din povești sau din desene animate. Elementele de fundal rămân desenate și funcţionează ca un spaţiu geometric, scenografic pentru personajele pictate visceral în culori explozive. ”De la reţelele de telefonie mobilă la reţelele de carduri bancare, de la reţelele informaţionale la reţelele spirituale, totul este o mare reţea, în care acestea funcţionează și în care omul practic încearcă să-și găsească din nou poziţia și o oarecare autoritate.” – Francisc Chiuariu
În căutarea unui umanism post-modern, Chiuariu alternează zonele consumerismului cu cele ale spiritualismului. În ”Reţele” are loc o asimilare picturală a globalizării imaginilor și a produselor culturale.

Efectele globalizării în Minunatele Periferii („Wonderful Outskirts”)

– ținut, regiune, cartier, zonă, punct situate la margine în raport cu centrul sau cu un punct de referință, curbă închisă care limitează o figură geometrică sau o suprafață –
Unul dintre efectele globalizării este că toată lumea încearcă să vadă același lucru în același timp. Nu mai există timp pentru contemplare, nu mai există timp pentru înțelegere contextuală; oamenii doar bifează că „au fost” acolo. Așa se face că orașe, monumente ori alte obiective turistice devin victimele succesului lor. Centrele au „privilegiul” de a fi marketate cultural pentru turismul de toate felurile dar, de cele mai multe ori, aceste centre-branduri sunt încercuite și legate între ele prin de rețele globale în care se topesc diferențele și specificul culorii locale.
Minunatele Periferii („Wonderful Outskirts”) al(e) lui Aurel Tar vorbesc despre descoperirea surprinzătoarei „margini”, afectată prea puțin de succesul modelor turistice. Proiectul său artistic se derulează în periferia unor orașe, ori în localități cunoscute mai ales (și uneori exclusiv) de către locuitorii lor.
Lucrările de artă cuprinse în seria „Wonderful Outskirts” au, fiecare, un subiect special extras din acea periferie, subiect ce devine și titlu al lucrării respective. Reprezentarea imaginilor periferiei este făcută după principiul de a extrage, prin cercetare și creare, acel ceva specific unui spațiu cultural, similar cu a găsi anumite reprezentări simbolice pentru ilustrarea monedei sau bancnotei locului.
Minunatele Periferii („Wonderful Outskirts”) nu se adresează comunităților favorizate turistic ale marilor centre culturale ci vorbește locuitorilor unor regiuni „neînsemnate”anterior cultural despre alte asemănătoare locuri neprivilegiate din alte părți ale lumii, prin intermediul artei contemporane. Prin urmare „Wonderful Outskirts” vorbește despre banlieuesși nu despre Tour Eiffel din Paris, despre Mărginimea Sibiului și nu despre Casa Poporului din București.

Artiștii contemporani români Radu Belcin, Dragoș Burlacu, Francisc Chiuariu, Aurel Tar, Flavia Pitiș se opresc asupra detaliilor interacţiunilor locale şi mixajelor culturale ale globalizării.

Globalizare estică a lui Radu Belcin

Istoria este scrisă și pictată de învingători. Estul European este acomodat cu acceptarea imaginilor învingătorilor, de aceea este atât de preocupat apoi de fenomenul demitizării. Radu Belcin tratează convenția imaginii generice a Conducătorului care are deasupra mâna destinului iar dedesubt alinierea maselor. Globalizarea transformă imaginile culturii de consum în noile personaje istorice cu carisma populară. Conceptele istoriei globalizate îl înlocuiesc pe conducătorul suprem cu Pinochio.
Cadrul acestei cercetări vizuale este tratat în clarobscur. Plăcerea umbrelor lungi care se prelungesc în fundal, strălucirile de lumină precum ale spoturilor proiectate scenografic alcătuiesc atmosfera ce conduce realitatea într-o lume de vis sau de coșmar.

Ștergerea individualității la Dragoș Burlacu

Indiferent de seria pe care o desfășoară, arta lui Dragoș Burlacu este construită pe figurație, umanism prin simplitate și reprezentare directă. Naturalețea acestui realism hibrid, pictural-expresionist-fotografic, are de câștigat în special în modelarea portretelor, a gesturilor sau a întregii figuri.
Una dintre cele mai recente serii ale lui Burlacu este intitulată Moments și cuprinde și seria plajelor pictate în Creta. Lumina puternică este căutată de artist în întinderea orizontului. Din când în când de-a lungul orizontului insulei, Burlacu introduce elemente străine în peisaj, precum o procesiune religioasă sau un cavaler în armură de turnir. Culorile aprinse, roşuri, rozuri, violaceuri, declanşează reacţiile imediate ale simţurilor.
În seria State of mind, Dragoș Burlacu a ajuns la un procedeu de reprezentare vizuală prin care simplifică narațiunea și figurația pentru a surprinde emoția legăturilor dintre personaje. Artistul șterge detaliile portretelor pentru a nu distrage atenția de la frumusețea conturată a relațiilor care se alcătuiesc intim dincolo prezența fizică a personajelor.

Personajul colectiv al lui Francisc Chiuariu

Proiectul Outdoor al lui Francisc Chiuariu selectează o serie de portrete surprinse într-un banal traseu cotidian. Personajul colectiv din toate compozițiile este compus din numeroasele fețe ale trecătorilor. Scena străzii înregistrată de Francisc Chiuariu reprezintă spațiul aflat în proprietea comună colectivă și modul în care este asumat, utilizat de trecători. Treptat umbrele personajelor și locul pe care acestea îl ocupă devin mai importante și le înlocuiesc prezența. Francisc Chiuariu ne supune atenției procesul de dezintegrare individuală postmodernă în spațiul colectiv.
Expresivitatea totală a lucrărilor este rezultatul combinării în aceeași imagine a experiențelor picturii, fotografiei și filmului. Această traversare a genurilor este posibilă printr-o inovație personală a lui Chiuariu. El folosește suportul de backlit pentru pictură. Acest suport lucios a devenit marca stilului personal, cu migala și perfecțiunea detaliilor și aspectulglamour al întregului obiect. În seria Outdoor, Francisc Chiuariu revoluționează spațiul picturii descompus pe straturi diferite, pe ambele fețe ale suportului. Astfel, pe fața backlitului este pictură în ulei, iar pe spate pictură cu cerneluri tipografice. Din punct de vedere tehnic, pictura este vernisată pe față și laminată pe spate.
Cele două straturi de pictură se completează și mai ales funcționează ca două planuri ale spațiului imaginii stimulând iluzia de profunzime, de pictură 3D.

Efectele globalizării în Minunatele Periferii („Wonderful Outskirts”) ale lui Aurel Tar

– ținut, regiune, cartier, zonă, punct situate la margine în raport cu centrul sau cu un punct de referință, curbă închisă care limitează o figură geometrică sau o suprafață –
Unul dintre efectele globalizării este că toată lumea încearcă să vadă același lucru în același timp. Nu mai există timp pentru contemplare, nu mai există timp pentru înțelegere contextuală; oamenii doar bifează că „au fost” acolo. Așa se face că orașe, monumente ori alte obiective turistice devin victimele succesului lor. Centrele au „privilegiul” de a fi marketate cultural pentru turismul de toate felurile dar, de cele mai multe ori, aceste centre-branduri sunt încercuite și legate între ele prin de rețele globale în care se topesc diferențele și specificul culorii locale.
Minunatele Periferii („Wonderful Outskirts”) al(e) lui Aurel Tar vorbesc despre descoperirea surprinzătoarei „margini”, afectată prea puțin de succesul modelor turistice. Proiectul său artistic se derulează în periferia unor orașe, ori în localități cunoscute mai ales (și uneori exclusiv) de către locuitorii lor.
Lucrările de artă cuprinse în seria „Wonderful Outskirts” au, fiecare, un subiect special extras din acea periferie, subiect ce devine și titlu al lucrării respective. Reprezentarea imaginilor periferiei este făcută după principiul de a extrage, prin cercetare și creare, acel ceva specific unui spațiu cultural, similar cu a găsi anumite reprezentări simbolice pentru ilustrarea monedei sau bancnotei locului.
Minunatele Periferii („Wonderful Outskirts”) nu se adresează comunităților favorizate turistic ale marilor centre culturale ci vorbește locuitorilor unor regiuni „neînsemnate”anterior cultural despre alte asemănătoare locuri neprivilegiate din alte părți ale lumii, prin intermediul artei contemporane. Prin urmare „Wonderful Outskirts” vorbește despre banlieues și nu despre Tour Eiffel din Paris, despre Mărginimea Sibiului și nu despre Casa Poporului din București.

Identitățile provizorii ale Flaviei Pitiș

Identitatea Estului Europei este construită de generațiile de sacrificiu carea au ars diferite etape pentru a umple goluri de civilizație (culturale, economice etc.). Aceste arderi au condus către incertitudini și definiri mereu provizorii ale identităților, atât la nivel personal cât și colectiv. Flavia Pitiș este în cautarea unei identități a generațiilor viitoare. Copii care fac gesturi de oameni mari, precum cei din lucrările „Reflection of a Thought”, „Nothing but Blue Skies”, „Just a Shadow” anunță că șirul generațiilor actuale continuă aventura căutării de sine

Proiect cu sprijinul Institutului Cultural Român din Paris

Organizatori : Dorothy’s Gallery – Centrul american pentru artă, Nasui Collection & Gallery, Ditcomm
Parteneri: Best Communication Media-clockwise translations, Illy România
Parteneri  media: Modernism.ro, Radio România Internațional

Share This: