6 octombrie-6 noiembrie 2018

„Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut” 2018, proiect produs de Nasui collection & Gallery și Muzeul Județean de Istorie Brașov, își propune promovarea patrimoniului istoric al Brașovului dispărut, prin producția și plasarea în spațiul public a două sculpturi de mari dimensiuni, contemporane, temporare și neintruzive, prin organizarea de module educaționale pentru tineri și printr-o expoziție documentară outdoor dedicată publicului larg.

Sculptura artistului Mihai Zgondoiu va fi montată la actualul Modarom – construit pe locul fostei Vile Kertsch, acum dispărută (vernisaj 6 octombrie ora 18.00), iar cea a artistului Alexandru Rădvan în Livada Poștei – Rectorat, în zona Porții Vămii, de asemenea, acum dispărută (vernisaj 6 octombrie ora 18.30). Evenimentul de finisaj va fi marcat de un performance al companiei Miyazaki C-Dance Center din Japonia și de inaugurarea expoziției din spațiul public la parterul Modarom, pe 6 noiembrie 2018.

Fiecare dintre cele două sculpturi propuse prin proiect marchează specific, atât ca și conținut simbolic cât și ca prezență arhitecturală, importanța și relevanța spațiului în care este amplasat. Realizarea sculpturilor a fost făcută pornind de la intrările principale în Cetatea Brașovului, din mai multe perspective: istorică, antropologică, istorie orală, istoria artei și arhitecturii.

Acest proiect este produs în cadrul programului Moving Monuments / Monumente în mișcare, lansat în 2014 de către Nasui Collection & Gallery, care are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații contemporane prestigioase și curajoase, din România și din lume. Sculpturile sunt create din materiale contemporane și sunt gândite a fi „în mișcare”: prin itinerarea ulterioară și în alte spații, se „încarcă” simbolic și valoric în contextele diferite ale spațiilor publice gazdă. Sculpturile din „Monumente în mișcare”, de dimensiuni între 3,5 metri și 4,5 metri, sunt create din materiale ușoare, contemporane – de tip rășini sintetice, polistiren, tablă, sunt neintruzive, fiind ancorate cu materiale naturale (de exemplu saci de nisip introduși în soclu), sunt sustenabile (se auto-susțin), sunt pregătite pentru spațiul public (trafic intens, pietonal) și pentru mediul extern (intemperii).

Amplasarea unor sculpturi contemporane temporare în spații publice, în cele două locuri cu monumente dispărute din oraș, are rolul de a marca vizual și simbolic puncte cheie din ultimele patru secole ale istoriei orașului: Poarta Vămii și Poarta străzii Porții / Vila Kertsch.

Poarta Vămii, situată la capătul străzii Mureșenilor de astăzi (în trecut, strada Vămii / Mănăstirii) a fost poarta de intrare în cetate al celui mai important drum comercial al Transilvaniei, care lega cel mai bogat oraș transilvănean prin trecătoarea Branului de gurile Dunării și Balcani: Drumul Brașovului denumit și Drumul Regelui sau Drumul Branului. Pe poartă, cu fața spre Brașovechi, se afla statuia din piatră a împăratului Sigismund de Luxemburg, binefăcătorul orașului, cu coroana, sceptrul și globul imperial. În marele incendiu al Cetății Brașovului din anul 1689, numai această poartă a rămas neatinsă.

Poarta fortificațiilor de la capătul străzii Vămii a fost grav avariată în timpul cutremurului din 1738. Starea de degradare a bastionului porții și faptul că poarta devenise o piedică pentru circulația tot mai intensă a determinat demolarea fortificației în anul 1836. După doi ani, în același loc, a fost construită o nouă poartă, în stil clasicist, imitând, susține Sextil Pușcariu, stilul Porții Brandenburg din Berlin. Noua poartă avea două treceri pentru vehicule şi pietoni. Poarta  Vămii a fost demolată în anul 1891 pentru a face loc ,,tramway-ului” cu aburi, care nu putea intra în orașul vechi.

Zona din fața Porții Vămii a fost încadrată în Promenada de jos a orașului la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost folosită până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial pentru organizarea unor evenimente culturale și comunitare.

În perioada 1881 – 1885, lângă Poarta Vămii a fost construit Palatul Oficiului de Pensii, conceput și realizat de inginerul oraşului, arhitectul Peter Bartesch (1842-1914), autorul planului de sistematizare a oraşului (1881). Palatul a fost cumpărat în anul 1909 de către autoritățile locale și a adăpostit ulterior Administrația Comitatului Brașov, Prefectura Județului Brașov, Sfatul Popular al Regiunii Stalin, Sfatul Popular al Regiunii Brașov și este în prezent Rectoratul Universității Transilvania.

Vila Kertsch a fost construită după planurile şi sub conducerea inginerului-şef al oraşului Brașov, Christian Kertsch, în perioada 1886 – 1888, pe Rudolfsring, în zona unde, în evul mediu, s-a aflat o poartă importantă a Cetăţii Braşovului, dărâmată în anul 1852, în urma hotărârii comunităţii. Se pare că modelul vilei de la intrarea pe strada Porții a fost castelul romantic Miramare din Trieste, construit pentru arhiducele Ferdinand Maximilian al Austriei, între anii 1856 – 1860.

Vila Kertsch a fost folosită ca locuinţă, hotel, restaurant, clădire de birouri şi gazdă pentru evenimente culturale. În anul 1896, aici se proiectau filme.

Marele cutremur din 10 noiembrie 1940 a afectat serios vila Kertsch, însă fără urmări vizibile pe fațade. În urma bombardamentului american din 16 aprilie 1944, mai mult de jumătate din clădirea Kertsch s-a prăbuşit. Partea rămasă în picioare a fost reparată, cu unele modificări, și a funcţionat ca sediu de instituţii până în vara anului 1970.

Conform unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România din 1970, în scopul construirii unei case de mode a cooperației meșteșugărești, terenul proprietate de stat din bulevardul Gheorghe-Gheorghiu-Dej a fost transmis pe durată nedeterminată Cooperativei ,,Munca Colectivă” Brașov. Clădirea Modarom a fost proiectată de arhitectul Nicolae Niculin (absolvent promoția 1957 al Institutului de Arhitectură ,,Ion Mincu” București; a fugit în străinătate la scurt timp după finalizarea proiectului Modarom). Clădirea Modarom a fost construită în perioada august 1970 – 1973, ultima etapă a lucrărilor fiind condiționată de construcția hotelului ,,Brașov” (,,Capitol”). În prezent, clădirea Modarom este considerată un exemplu de expresionism de cea mai bună calitate. În decembrie 1989, Modarom-ul a fost lovit de gloanţe, bănuindu-se că aici erau ascunși ,,teroriști”. După 1990, piaţa din jurul clădirii a primit numele de ,,Piaţa Revoluţiei”.

Producția proiectului „Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut” este acompaniată de un training de istorie aplicată pentru tururi ghidate, un modul de educație nonformală dedicat elevilor și de o expoziție documentară în aer liber.

Training de istorie este dedicat voluntarilor adolescenți care, prin intermediul unor prelegeri, workshop-uri, role-play-uri, sunt pregătiți de către specialiști (istorici, muzeografi, specialiști în comunicare) în prezentarea patrimoniului istoric local, a monumentelor dispărute și a importanței conservării patrimoniului actual pentru dezvoltarea viitoare a comunității. Trainingul este programat în perioada 25-27 octombrie 2018.

În cadrul modulului de educație nonformală, organizat în perioada 16 – 19 octombrie 2018 în trei școli brașovene, peste 250 de elevi vor fi familiarizați asupra subiectului prin utilizarea noilor tehnologii, respectiv crearea a două aplicații interactive (hartă interactivă cu monumentele dispărute ale Brașovului, puzzle reconstituire monumente dispărute) pe aparate multitouch.

Expoziția documentară outdoor prezintă ,,povestea Modarom”, de la istoria porții principale de intrare în cetatea medievală până la vila Kertsch, operă arhitecturală reprezentativă pentru Brașovul Belle Epoque, și clădirea MODAROM, din perioada comunistă. Expoziția va fi amplasată la Modarom cu ocazia evenimentului de finisare a expozițiilor de sculptură, pe 6 noiembrie 2018.

///

Proiectul de față este în conformitate cu Legea nr. 120/2006 monumentelor de for public care reglementează cadrul juridic general al realizării, amplasării și administrării monumentelor de for public.

Producători: Muzeul Județean de Istorie Brașov, Nasui collection & gallery

Parteneri: Modernism.ro, Modarom S.C.M., Asociația Forums, Primăria Municipiului Brașov

Documentare istorică: Nicolae Pepene

Proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Alexandru Rădvan este absolvent al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, secţia pictură, clasa profesorului Florin Mitroi. În 2012 devine doctor în filologie la Facultatea de Litere, cu teza „Imaginea fantastică realizată cu mijloace plastice şi mijloace literare”. În prezent, este profesor la secţia de pictură a Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti. Artistul este preocupat de relaţia pe care societatea contemporană o are cu miturile, mitologiile și religiile străvechi. Alexandru Rădvan este reprezentat de Anaid Art Gallery din 2005.

Mihai Zgondoiu este artist vizual, asistent universitar și dr. la UNA (Universitatea Națională de Arte București, Departamentul de Design), inițiator și coordonator al Galeriei Atelier 030202 – un spațiu de artă contemporană din București, co-curator al Galeriei geamMAT, parte a Muzeului de Artă Timișoara (2012-2014), co-curator la Atelier în tranziție în perioada 2009-2013, grafician la Teatrul de Comedie din București (din 2005). Este membru al Uniunii Artiștilor din România din 2006. Mihai Zgondoiu oscilează între experimental și tradițional, abordând o gamă largă de stiluri și tehnici în lucrările sale, de la desen, colaj, imprimare până la video-instalări, performance și artă urbană.

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov este una dintre cele mai importante instituţii culturale, reunind în colecţiile sale de bunuri culturale cel mai mare patrimoniu istoric mobil al judeţului Braşov (159.255 piese) şi este liderul muzeelor orașului după criteriul numărului total anual de vizitatori, inclusiv la categoria de beneficiari tineri şi elevi. Începând din anul 2014, noul proiect de management urmăreşte transformarea muzeului într-un operator cultural pentru comunitatea brașoveană. Spațiile expoziționale ale muzeului sunt amenajate în Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft, monumente istorice de importanță națională și, începând cu Salonul BD Brașov 2018 România 100 – salon de bandă desenată cu tematică istorică, din 4-7 octombrie 2018, muzeul va avea o nouă secție în clădirea fostei baze sportive Olimpia din Brașov. www.brasovistorie.ro

Nasui collection & gallery este un operator cultural care colecționează și susține artiști moderni și contemporani din decembrie 2010 și produce proiecte în diverse contexte culturale prestigioase din lume. www.cosminnasui.com

Sculpturile monumentale din cadrul programului produs de acesta, itinerate până acum, au fost plasate în spații de patrimoniu istoric (St. Geroge’s Hall Liverpool, în cadrul Independents Liverpool Biennial, Piața Cetății Baia Mare) și au marcat evenimente de tip diplomație culturală precum celebrarea a 120 de ani de artă la Baia Mare și intrarea orașului pe lista scurtă în cursa pentru titulatura Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021, 100 de ani de relații bilaterale România – Portugalia prin plasarea de sculpturi în fața Primăriei din Cascais, pe malul oceanului, și în relație arhitecturală cu impresionanta Casa da Musica, realizată de arhitectul internațional Rem Koolhaas și acum punct cultural terminus al orașului turistic Porto.

În 2018, Moving Monuments marchează Centenarul Marii Uniri printr-un eveniment expozițional la Parlamentul European cu sculptura monumentală View from Light a artistului Bogdan Rața (luna mai) și 100 de ani de stat modern la Kiev, prin itinerarea de sculpturi ale artistului în centru orașului și în Ambasada României în Ucraina (luna septembrie).

Programul Moving Monuments mai este declinat într-o zonă de cercetare de istorie prin proiectul „Memoria rezistenței”, care abordează problematica memoriei istoriei recente a dictaturii comuniste prin crearea și amplasarea de monumente de artă contemporană în locuri unde au existat mișcări de rezistență împotriva comunismului sau spații opresive de detenție: Memorialul Închisoarea Pitești, „Închisoarea Tăcerii” Râmnicu Sărat, Piața Sfatului Brașov – pentru comemorarea Revoltei din 1987, o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse de Nicolae Ceaușescu, când sute de muncitori de la Întreprinderea de Autocamioane Steagul Roșu au fost arestați și 61 condamnați. În acest an au fost plasate sculpturi de mari dimensiuni în Memorialul „Rezistenţă şi represiune în Bihor” din Oradea și Memorialul Gherla, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).