Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1
curator: Cosmin Nasui
cercetător istoric: Cristian Vasile
manager proiect: Oana Nasui
expoziție deschisă: 1-31.08.2018
miercuri-dumincă 10.00-18.00
expoziție nerecomandată publicului sub 18 ani
lucrările de artă provin din colecția George Șerban și colecția Nasui iar materialele de arhivă din colecția Nasui
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Societatea de Avocati Șerban și AsociațiiMuzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae MinoviciMuzeul Cineastului Amator

FB event: https://www.facebook.com/events/263327191119886/

Proiect de cercetare și expoziție

Cercetarea și expoziția reprezentării erotismului și sexualității în cultura vizuală din perioada comunistă a Epocii de Aur marcată de politicile lui Nicolae Ceaușescu, explorează bogatul dialog vizual între multiple aspecte precum: putere, politica pronatalista, familie, tabuuri, permisivitate, cenzură, ilegalitate, plăceri intime și libertăți. Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de fenomene sociale și politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalității și fertilității.

Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” face referire la mai multe tipologii de erotism și viață privată din România. În epoca Ceaușescu au existat schimbări majore în România, modelul familiei monogame, copii nedoriți din orfelinate, combaterea prostituției, explozia chiuretajelor, repunerea în discuție a drepturilor femeii și a egalității sociale, explozia demografică a generației „decrețeilor”.

Astfel, termenii de erotism și sexualitate rămân în continuare conectați cu componente dificile a vieții private și sociale.

Proiectul de față abordează îndrăzneț un segment important, și rămas sensibil, din istoria românească recentă, perioada comunistă din timpul lui Nicolae Ceaușescu, lansând o cercetare curatorială ce urmărește practici sociale și manifestări de viață culturală, cu accent pe mediul urban, la nivel național.

Proiectul se subscrie noilor definiții date de UNESCO patrimoniului imaterial („intangible cultural heritage”), cum că acesta nu reprezintă doar tradiții moștenite din trecut ci și practici sociale, contemporane sau de istorie recentă, din diferite grupuri culturale din mediul urban și rural (https://ich.unesco.org )

Proiectul propus se regăsește și sub umbrela Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, nr. 26/2008, prin cercetarea extensivă și multidisciplinară în domenii precum istoria artei, cultură vizuală, sociologie, antropologie, medico-juric, care îi permite să propună procedee de punere în valoare a expresiilor culturale din cadrul modului de viață socio-cultural în comunitățile urbane și rurale din România anilor 1964-1989.

Punctele strategice ale proiectului

-cunoașterea complexității problemelor societății generate de politica pronatalistă în paralel cu reflectarea în cultura vizuală

Sunt urmărite paralelismele între tipurile de iconografie create prin intermediul publicațiilor specifice precum Revista Femeia, Revista Săteanca etc. și lucrările de artă din epocă în tipologii precum femeia muncitoare, femeia țărancă, femeia soldat, femeia mamă, femeia activistă. Îngăduirea unei sexualități și vieți private cu elemente de sexualitate anemică a fost controlată și determinată specific de politicile pronataliste. A avut loc o masculinizare prin egalizarea diferențelor și schimbarea a tipului de sex-appeal feminin și masculin. (restricționarea imaginii vizuale până la interzicerea fustei mini sau a purtării bărbii sau pletelor).

Este remarcată referința exemplară specifică și nemaiîntâlnită în alte țări comuniste la cuplul conducătorilor Elena și Nicolae Ceaușescu, de tipul identificării schematice cu bărbatul și femeia alpha (imaginea soției președintelui nu are o iconografie dedicată în alte țări comuniste).

studiu asupra modurilor de reprezentare permise și nepermise ale erotismului și sexualității

În privința temei, în perioada Epocii de Aur, atenția artiștilor a fost atrasă de zonele permise ale erotismului, conectate fie cu mitologia clasică, antică greco-romană, fie cu cadrul îngăduit de reproducere familială.

Reprezentarea erotismului cu tentă mitologică sau făcând apel la teme și personaje clasice, apare cu o frecvență mare în reprezentări de scene de gen la artiști precum: Vasile Kazar (1913-1998), Aurel Bulacu (n.1947), Harry Guttman (1933-2015), Peter Pusztai (n.1947), Mircia Dumitrescu (n.1941), Ion Panaitescu (1936-2013), Nicolae Săftoiu (1935-2017), Dan Erceanu (n.1943), Marcel Chirnoagă (1930-2008), Vasile Socoliuc (1937-2008), Octav Grigorescu (1933-1987), Mihai Rusu (1925-2013), Petru Russu (n.1955), Tiberiu Nicorescu (1927-1995), Florin Mitroi (1938-2002), Sofia Frankl (n.1948), Hildegard Kelepper Paar (n.1937), Henry Mavrodin (n.1937), Marcel Guguianu (1922-2012), Marcel Olinescu (1896-1992), Vladimir Șetran (n.1935), Mihu Vulcănescu (1937-1994), Done Stan (n.1937), George Pătru (n.1946), Dan Stanciu (n.1952), George Apostu (1934-1986), Nicăpetre (1936-2008), Cristian Breazu (n.1943) și Napoleon Tiron (n.1935).

Reprezentarea zonele nepermise ale erotismului și sexualității se vor opri asupra câtorva studii de caz printre care: procesul intentat artistului Ion Panaitescu pentru pornografie, având subiectul încercării expunerii lucrările grafice din mapa „13 xilogravuri” din 1982; artistul Adrian Newell Păun, refugiat în SUA din 1980, din motive de orientare sexuală etc

-conceptul curatorial inovator

Proiectul de cercetare și expozițional „„Viață privată și practici sociale în Epoca de Aur” este prezentat ca o viziune dinamică, incluzând ultimele studii din domeniu (precum „Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Vol. I: O perspectivă comparativă” de Corina Doboş (coord.), Luciana M. Jinga şi Florin S. Soare, editura Polirom, 2010; Gen și reprezentare în România comunistă 1944-1989 – Luciana M. Jinga, editura Polirom 2015; Marxismul și estetica – Ștefan Morawski, editura Meridiane 1977; Raport final, editori: Vl. Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania-Edit. Humanitas, 2007) și va consta în lucrări de artă, publicații ale vremii, cataloage de artă, memorabilia, proiecții video, înregistrări audio, cercetări sociologice. Proiectul va include și o componentă de „cercetare continuă”, prin adunarea și centralizarea de feedback de tip istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea vizitatorilor, care să fie integrat în prezentările ulterioare.

Proiectul este însoțit de volumul Erotism și sexualitate în Epoca de Aur, pe cale de apariție la Editura PostModernism Museum, 2018

Expoziția din spațiului Muzeului Nicolae Minovici este alcătuită pe patru zone:

a). Curatoriere a arhivele revistelor Femeia, Săteanca, Cutezătorii, Șoimii Patriei, Luminița, Tineretul lumii, Sănatatea, Romania Pitorească, Îndrumătorul Cultural, Tînărul leninist, Albina, Flacăra, Educație pionierească, Munca de partid din colecția Nasui. Revistele vor putea fi consultate în cadrul expoziției într-un display curatoriat expozițional dedicat.

Curatoriere a publicațiilor unui gen de literatură de vulgarizare științifico-medicală a domeniului sexualităţii destinată educației maselor. (Aceste publicații definesc relația cuplului, în cadrul exclusiv marital, iar a familiei, ca celulă de bază a societății, în scopul procreerii și creșterii populației. Titlurile științifico-medicale, distribuite în rețele de librării și biblioteci, în tiraje mari, reușesc demitizarea sexualității prin „educația în vederea dragostei”.) Publicațiile vor putea fi consultate în cadrul expoziției într-un display curatoriat  expozițional dedicat. Spre exemplificare aminitim aici câteva titluri: Victor Sahleanu, Omul si sexualitatea, Editura Știintifică, 1967; Adriana Deculescu, Viața și dragostea, Editura Medicală, 1969; Educația sexuală (pentru parinți ) – P. Penciu și V. Pavlid Ed. Didactică și pedagogică 1970; Dan Abulius – Cartea tinerilor căsătoriți, Editura Medicală, 1971; Familia tânără, Editura Politică, 1974; I. Vinți, C. Pascu, Adolescența și sexualitatea, Editura Medicală, 1983; Ioan Vinti, Conținutul profilactic al consultației prenupțiale, Editura Medicală, 1984 etc.

b). Selecție de lucrări de artă cu teme și subiecte relevante ale artiștilor plastici precum: Aurel Bulacu, Harry Guttman, Peter Pusztai, Mircia Dumitrescu, Ion Panaitescu, Nicolae Săftoiu, Dan Erceanu, Marcel Chirnoaga, Vasile Socoliuc, Tiberiu Nicorescu, Florin Mitroi, Sofia Frankl, Hildegard Kelepper Paar, Henry Mavrodin, Marcel Guguianu, Marcel Olinescu, Vladimir Șetran, Mihu Vulcănescu, Done Stan, George Apostu, Nicapetre, Cristian Breazu si Napoleon Tiron etc. Lucrările provin din colecția George Șerban și colecția Nasui.

c). Selecție curatoriată de diapozitive tematice produse de Studioul Cinematografic Animafilm și de Ministerului Educaţiei şi Învăţământului precum: „Teme de educație moral-cetățenească”, Animafilm, 1983, 70 diapozitive; „Familia, Gradinița și Școala”, 36 diapozitive; „De ce s-au îmbolnăvit Irina și Andrei”, Animafilm, 1979, 30 diapozitive; „Activitatea omului în familie și societate”, 36 diapozitive; „Patrie, Popor O singură voință”, 1987, 36 diapozitive; „Cerințe ale dezvoltării intensive a industriei în cincinalul 1986-1990, 1985, 36 diapozitive; „Tineretul viitorul națiunii”, 1987, 36 diapozitive. Albumele de diapozitive sunt proiectate în expoziție de pe mai multe aparate Kodak Carousel automate, prevăzute cu timer.

d). Selecție curatoriată de filme documentare ale cinecluburilor de amatori provenite din arhiva „Muzeului Cineastului Amator” din Reșița. Filmele prezentate sunt domeniu public, libere de drepturi de autor și vor fi proiectate în loop în expoziție cu ajutorul unui ecran video.

////

Proiectul face parte din  DARE, un program de 5 ani de Documentare, Arhivare, Expunere și Revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990, inițiat de PostModernism Museum în 2015. Cercetarea proiectului este folosită ca sursă de documentare pentru studenți – derulăm o colaborare pe termen lung cu Universitatea de Arte București (susținere de seminarii tematice, donații de cărți la bibliotecă etc.) și PostModernism Museum a derulat internship-uri cu studenți de la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) – Facultatea de Litere.

De asemenea, cercetarea rămâne disponibilă pentru partenerii stabili ai solicitantului pentru folosire în proiectele proprii, cum ar fi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Rețeaua Memoriei (sesiuni de comunicări, întâlniri bianuale), Muzeul Județean de Istorie Brașov, și cei interesați de subiecte și domeniu.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.